Parlamentul Serbiei a aprobat acordul cu Kosovo, în schimbul traseului către UE

Parlamentul sârb a aprobat vineri seara acordul în vederea unei normalizări a relațiilor Serbiei cu Kosovo, parafat la 19 aprilie, la Bruxelles, sub egida UE, de către premierii sârb și kosovar.

Acest acord, denunțat de etnici ultranaționaliști sârbi din Kosovo, a fost susținut de o majoritate foarte largă din rândul celor 250 de deputați sârbi.

Chiar înainte de vot, deputații din cadrul coaliției naționaliste, aflate la putere, și din cadrul opoziției de centru-stânga au anunțat că votează pentru adoptarea acestui document.

Astfel, dintre cei 203 deputați prezenți, 173 au votat pentru acord, 24 au votat împotrivă, iar șase s-au abținut.

Parlamentul sârb a fost îndemnat să susțină acțiunea guvernamentală și nu a votat asupra conținutului acordului.

Încheierea acestui acord a fost recompensată luni de către Comisia Europeană (CE), care a recomandat deschiderea negocierilor de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană (UE).

Premierul sârb Ivița Dacici a declarat, adresându-se deputaților, că Serbia „nu mai deține Kosovo de mult timp”. „Cineva trebuia să se angajeze la sarcina” de a încheia un acord cu albanezii din Kosovo, „pentru pune capăt trecutului, sărăciei și înfrângerilor”, a spus el.

„Acest lucru este posibil doar dacă suntem curajoși (…), dacă avem o viziune prin care să facem din Serbia o țară prosperă”, a insistat Dacici.

El a subliniat totodată că acordul nu înseamnă „în niciun caz recunoașterea independenței Kosovo”.

„Da, am fi putut să respingem acordul și să devenim, astfel, o Coree de Nord în Europa. Dar ce s-ar fi întâmplat, atunci, cu Serbia?”, a spus șeful Guvernului sârb.

Belgradul se opune ferm independenței Kosovo, proclamate în februarie 2008 și recunoscute până în prezent de 96 dintre cele 193 de țări membre ONU, inclusiv Statele Unite și 22 dintre cele 27 de state membre UE.

Deputați din cadrul Partidului Democratic din Serbia (DSS, naționalist și eurosceptic, cu 21 de parlamentari), care se opune acordului cu Priștina, au prezentat, în cursul dezbaterilor, solicitările formulate de reprezentanți ai etnicilor sârbi din nordul Kosovo. Aceștia reclamă convocarea în Serbia a unui referendum asupra acordul de la Bruxelles, privind, între altele, gradul de autonomie acordat acestor aproximativ 40.000 de etnici sârbi.

Etnicii sârbi din nordul Kosovo sunt majoritari în acest teritoriu învecinat cu Serbia. Ei nu se supun controlului instituțiilor de la Priștina și vor să rămână parte integrantă a Serbiei.

Dacici a anunțat că Guvernul său nu se opune unui referendum, cu condiția ca etnicii sârbi din nordul Kosovo să accepte rezultatul acestuia și să participe la aplicarea acordului cu Priștina, în cazul în care este susținut de majoritatea cetățenilor Serbiei.

Peste 57% dintre sârbi ar susține acordul cu Priștina, în cazul în care s-ar organiza un referendum în acest moment, iar 29% dintre ei s-ar opune, potrivit unui sondaj realizat de institutul local Factor Plus.

Comisarul european pentru Extindere Stefan Füle, aflat într-o vizită la Belgrad, a apreciat că autorităților sârbe le revine rolul să „aleagă calea de urmat” pentru a se asigura că aplicarea acordului va fi „viabilă”.

„Indiferent care ar fi calea de urmat pe care autoritățile o vor alege, este necesar ca ea să ne apropie de aplicarea acordului, ci nu să ne îndepărteze”, a subliniat Stefan Füle la finalul unei întâlniri cu președintele sârb Tomislav Nikolici.

Aproximativ 200 de manifestanți ultranaționaliști au protestat în fața Parlamentului față de în cheierea acordului la Bruxelles. Încadrați de un important dispozitiv de poliție, ei au scandat „Ați trădat Kosovo”.

În urma unor presiuni din partea Bruxelles-ului, Dacici și premierul kosovar Hashim Thaci au parafat vinerea trecută, la Bruxelles, un acord de principiu în vederea normalizării relațiilor între Belgrad și Priștina.

Acest progres deschide calea unei apropieri a Sebiei de UE, după luni de negocieri dificile conduse de către șefa diplomației europene Catherine Ashton.